Ministerul Sănătăţii va finaliza la data de 1 iulie 2010 transferul unităţilor sanitare publice cu paturi către administraţia locală.

Astăzi,la propunerea ministrului Sănătăţii CSEKE Attila, Executivul a aprobat actele normative privind derularea procesului de descentralizare, respectiv  Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii în vederea descentralizării şi cel al  Hotărârii de Guvern privind aprobarea Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti

Conform noilor prevederi, până la 1 iulie 2010,  vor fi transferate autorităţilor locale peste 85% din unităţile sanitare aflate în sistemul public. Astfel, din cele 435 unităţi sanitare publice existente în prezent pe teritoriul României, se vor transfera către autoritatea locală un număr de 373 unităţi. Vor rămâne în reţeaua Ministerului Sănătăţii un număr de 62 unităţi sanitare de interes naţional, respectiv institute publice, o serie de spitale clinice judeţene de urgenţă (cele din centrele universitare importante).

În urma descentralizării, transferul managementului spitalelor se va realiza către autorităţile administraţiei publice locale care deţin proprietatea imobilului.

“După introducerea sistemului de asigurări de sănătate, astăzi am făcut cel mai important pas din ultimii ani pentru reformarea sistemului sanitar românesc- descentralizarea. Vreau să subliniez de la început că nu vom descentraliza pe criterii politice. Descentralizarea nu va avea culoarea portocalie, galbena, rosie sau verde. Descentralizarea va fi facuta de oameni  pentru oameni. În prezent, avem un sistem bicefal: clădirile spitalelor sunt în proprietatea administraţiilor publice (locale, respectiv, judeţene), în timp ce managerii acestor instituţii sunt numiţi de către ministrul Sănătăţii. Practic, în mâinile ministrului Sănătăţii se află destinul a 435 de spitale. Realitatea ne-a demostrat că această decizie a fost una păguboasă. Nimeni nu poate conduce sau verifica modul în care sunt conduse 435 de instituţii indiferent cât de priceput ar fi “, a declarat ministrul Sănătăţii, CSEKE ATTILA.

DESCENTRALIZAREA nu va însemna abandonarea sistemului medical pe umerii comunităţilor locale.

Prin descentralizare, Ministerul Sănătăţii îşi consolidează rolul firesc, acela de strateg şi formator de politici publice, şi va ceda rolul de administrator comunităţilor care cunosc şi sunt aproape de nevoile cetăţenilor pe care îi reprezintă.

Prin transferul către autorităţile locale se urmăreşte şi creşterea autonomiei spitalelor din punct de vedere managerial. 

Astfel, autorităţile locale vor avea în administrare logistică, financiară şi umană tot ceea ce înseamnă unitate sanitară publică. Descentralizarea înseamnă şi că managerul din aceste unităţi va încheia contractul de management cu conducerea administraţiei locale şi nu cu ministrul Sănătăţii cum se întâmplă în prezent. După descentralizare, concursurile pentru ocuparea funcţiilor de manager vor fi organizate de către consiliile de administraţie în care autorităţile locale vor avea majoritate.

Procesul de descentralizare nu creează probleme financiare suplimentare autorităţilor locale deoarece actuala  formă de finanţare a spitalelor se va menţine. În acest sens, în continuare unităţile sanitare cu paturi se vor finanţa pe baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate.

Procesul de descentralizare nu va duce la disponibilizări în cadrul personalului medical – şi aşa insuficient.

Descentralizarea creează premisele unei restructurări profunde a sistemului spitalicesc, pe baza criteriilor noi de clasificare a spitalelor şi cu implicarea comunităţilor locale, în sensul reorganizării celor cu personal medical redus şi insuficient dotate, în unităţi de îngrijire a persoanelor vârstnice sau de îngrijire pentru cazurile sociale.

Conform deciziilor luate astăzi în Guvernul României,  bugetul Ministerului Sănătăţii va fi suplimentat cu sumele necesare pentru plata obligaţiilor peste termenele de scadenţă înregistrate până la data de 31 martie 2010 de către unităţile sanitare cu paturi.

Prin achitarea datoriilor unităţilor sanitare, se creează premiza unui “nou început cu responsabilitatea aferentă” şi prevenirea unui  blocaj al sectorului spitalicesc din cauza facturilor neachitate peste termenul de scadenţă.

Descentralizarea va introduce şi posibilitatea contractării managementului realizat de persoane juridice, firme prestatoare de astfel de servicii.

De asemenea, se reglementează procentul cheltuielilor salariale din bugetul spitalului, care nu poate depăşi, de la 1 ianuarie 2011, 70% din cheltuielile decontate către Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate. Astfel, fiecare spital va fi obligat să cumpere medicamentele şi materialele sanitare necesare furnizării serviciilor medicale.

În urma descentralizării se va reglementa clar şi se va restrânge semnificativ numărul directorilor din Comitetul director al spitalului la numărul minim necesar (maxim 3) şi se vor înfiinţa Consiliul de administraţie, forul reprezentativ şi de urmărire a activităţii spitaliceşti. Majoritatea membrilor săi vor fi desemnaţi de către comunitatea locală prin consilii, primării şi preşedinţii consiliilor judeţene.

Se va da şi posibilitatea încheierii decontracte de furnizare de serviciiîntre unităţile sanitare cu paturi  şi medic, necesară atât pentru responsabilizarea şi implicarea financiară a autorităţii locale cât şi pentru posibilitatea de acoperire a lipsei de personal medical calificat.